Mirela Roznoveanu
LECTURI DE DEPARTE
–EMIL CIORAN Schimbarea la fata a Romaniei. Scaparea din sub-istorie. Cronica literara. Romania libera, 1 decembrie 1990.
https://vetiver2.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/07/mr-schimbarea-la-fataromlibera1dec1990.pdf
https://bpb-us-e1.wpmucdn.com/wp.nyu.edu/dist/5/1928/files/2015/05/MR-write-up-Cioran-1.pdf?bid=1928
–VINTILĂ HORIA Intre speranta si mantuire. – Dumnezeu s-a nascut in exil. Cronica literara. RL 20 decembrie 1990. RomaniaLibera_MR20Decembrie 1990RomaniaLibera1990_MR
https://vetiver2.wordpress.com/wp-content/uploads/2020/05/romanialibera_mr20decembrie-1990.pdf
–-NOEMI MARIN The Scholar and the Poetry. (Aerul Depărtării. Bucharest: Tritonic Publishers, 2017) http://rahjournal.org/…/2018/05/Noemi_Marin_bookreview.pdf RSAA JOURNAL http://rahjournal.org/journal-journal-archives —-
https://vetiver2.wordpress.com/2023/12/08/noemi-marin-aerul-departarii/
-CORNELIA GOLNA Cronicile Macedoniei. Tainted Heroes by Cornelia Golna, tradus în română cu titlul de Eroi Pătați în tălmăcirea lui Mircea Bucurescu (Eikon, 2019). Alternante (Munchen) iulie 2021, pp 25-28. Mirela_Roznoveanu_II_Golna_AlternanteDownload; ALTERNANTEMacedoniaJuly2021MRDownload; MirelaR_Golna_AlternanteDownload
-ANDREI ZANCA Mersul prin Iarba Necosită a Gândului Liric. Când dealul cel mai greu e pragul casei de Andrei Zanca. Alternante (Munchen) iulie 2021, pp 25-28. Mirela_Roznoveanu_Zanca_AlternanteDownload
https://vetiver2.wordpress.com/2021/04/07/cronici-despre-andrei-zanca-si-cornelia-golna-in-alternante-munchen-aprilie-2021/
-THANAS MEDI. O epopee a vlahilor. Ultimul Cuvânt al lui Socrat Buba, roman, Editura Eikon, 2020. Traducere din albaneză și note de Oana Glasu
Revista Alternante (Munchen), nr. 1, ianuarie 2021, pp 23-25.
https://vetiver2.wordpress.com/2020/12/28/mirela-roznoveanu-o-epopee-a-vlahilor/
-KIRA IORGOVAN Poezia Kirei Iorgoveanu sau Plângând în limba maternă
Buka e fjalëve. Poezi. Pânea di zboarâ. Poezii pi limba armânâ/ Përktheungaaromanishtja /Poezii în limba armână de Kira Iorgoveanu Mantsu. Traducere din armână în albaneză de Spiru Fuchi. (BotimetM&B, Tirana, Albania, 2019) Revista Alternante nr.1 (34) 2022 Revista Alternante Nr. 1 (34 ) 2022Download; MirelaR_KiraIorgoveanu_AltDownload
-NICOLAS TRIFON Dialect sau limbă? Când o nouă paradigmă înlocuiește o paradigmă depășită [Aromâna – dialect al limbii române sau limbă de sine stătătoare? Istoria unei controverse de Nicolas Trifon (Editura Vremea, București, 2023]. Cotidianul, 30 septembrie 2023
https://www.cotidianul.ro/cand-o-noua-paradigma-inlocuieste-o-paradigma-depasita/ Contemporanul, 3 decembrie 2023 https://www.contemporanul.ro/lecturi-despre-carti/cand-o-noua-paradigma-inlocuieste-una-depasita.html
https://vetiver2.wordpress.com/2023/10/01/dialect-sau-limba-cand-o-noua-paradigma-inlocuieste-o-paradigma-depasita/
–GABRIEL STĂNESCU: O speranţă numită Mayflower
https://vetiver2.wordpress.com/2018/10/30/gabriel-stanescu-o-speranta-numita-mayflower/
–GABRIEL STĂNESCU: Partea Luminoasă a Exilului https://vetiver2.wordpress.com/2018/10/30/gabriel-stanescu-partea-luminoasa-a-exilului/
-ȘERBAN CHELARIU Noduri si Cirlige [“Noduri şi Cârlige” // Knots & Hooks, Brumar Publishers, Timişoara , 2005,Translated from the Romanian by Heathrow O’Hare]
https://vetiver2.wordpress.com/2019/04/05/serban-chelariu-noduri-si-cirlige/ https://web.archive.org/web/20080515175628/http://vetiver.weblog.ro/2008-02-13/288409/Serban-Chelariu%3A-Noduri-si-Cirlige.html#comments
-ȘERBAN CHELARIU Note despre Poezia lui Șerban Chelariu. Unde Nimic Nu Este Ceeace Pare. (Zaruri și Clepsidre. Poeme. Amphion, 2022. Postfață de Florin Daniel Dincă) ”ALTERNANȚE” 4 (37 ) 2022 München – Garmisch-Partenkirchen
https://vetiver2.wordpress.com/2022/10/17/note-despre-poezia-lui-serban-chelariu-unde-nimic-nu-este-ceeace-pare/
https://vetiver2.wordpress.com/wp-content/uploads/2022/12/chelariu_mirela-roznoveanu_alternante.pdf
https://s18798.pcdn.co/mroznoveanu/wp-content/uploads/sites/1928/2022/10/Mirela_Roznoveanu_SerbanChelariu_Alternante.pdf
-DUMITRU CHIOARU Însemnări despre opera poetică a lui Dumitru Chioaru.
Euphorion, nr. 2, p. 94, august 2023. https://vetiver2.wordpress.com/2024/05/13/insemnari-despre-opera-poetica-a-lui-dumitru-chioaru/
-EUGEN NEGRICI Să te-ndoieşti că stelele-s de foc…Vatra, aprilie 11, 2023 Portret în palimpsest: Eugen Negrici (IV) https://revistavatra.org/2023/04/11/portret-in-palimpsest-eugen-negrici-iv/
https://vetiver2.wordpress.com/2025/07/10/eugen-negrici-sa-te-ndoiesti-ca-stelele-s-de-foc/
–ANCA CHELARIU Despre Moștenirea Străveche a Folclorului Românesc Romanian Folklore and its Archaic Heritage. A cultural and Linguistic Comparative Study (Palgrave Macmillan, 2023). Alternante. ANUL XI, Nr.3 ( 40 ) iulie 2023.
https://vetiver2.wordpress.com/2023/07/06/despre-mostenirea-straveche-a-folclorului-romanesc-de-ana-chelariu/
-LIVIU ANTONESEI Poetul în Peștera lui Zeus -„Întodeauna și încă o zi/ Poeme 2020-2021” Contemporanul. Ideea Europeană, mai 2024
https://vetiver2.wordpress.com/2024/05/07/liviu-antonesei-poetul-in-pestera-lui-zeus-intodeauna-si-inca-o-zi-poeme-2020-2021/
-NICHOLAS DIMA Românii si România în Purgatoriul Istoriei
(Românii si România: între pamânt si cer. Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, 2021) Revista Alternante, Anul X, Nr. 3 ( 36 ), iulie 2022, ISSN 2198 – 0144.
https://vetiver2.wordpress.com/2022/07/09/mirela-roznoveanu-despre-nicholas-dima-romanii-si-romania-intre-pamant-si-cer/
-MIRCEA A. DIACONU Obiecte pierdute (editura Cartier, 2021)
Obiecte Geografice sau Elegia Pământului Pierdut
https://vetiver2.wordpress.com/2023/05/10/despre-obiecte-pierdute-de-mircea-diaconu/
Portretul tânărului artist la o margine de imperiu. Ciprian Porumbescu vazut de Mircea A. Diaconu. (Ciprian Porumbescu. În marginea imperiului. Editura Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, 2023.) Convorbiri literare, decembrie 2023 p. 120.
https://vetiver2.wordpress.com/2023/12/28/ciprian-porumbescu-vazut-de-mircea-a-diaconu/
-EUGEN POPIN Poezia lui Eugen D. Popin sau despre Evanescente si Murmure de Dincolo de Tacere Evanescente. Murmur dincolo de tacere, Limes 2021. Revista Alternante nr.1 (34) 2022 https://vetiver2.wordpress.com/2021/12/30/mirela-roznoveanu-poezia-lui-eugen-d-popin-sau-despre-evanescente-si-murmure-de-dincolo-de-tacere/
-ȘERBAN CODRIN Un caz de asasinat literar – Șerban Codrin și Epopeea Testamentului Dictaturii. Testamentul din strada Nisipuri. Ideea Europeana, 2024
Cotidianul, 18 octombrie 2023 https://www.cotidianul.ro/un-caz-de-asasinat-literar-serban-codrin-si-epopeea-testamentului-dictaturii/
https://vetiver2.wordpress.com/2023/10/19/un-caz-de-asasinat-literar-serban-codrin-si-epopeea-testamentului-dictaturii/
Contemporanul, ianuarie-martie 2024.
https://www.contemporanul.ro/romanii-de-pretutindeni/un-caz-de-asasinat-literar.html
https://www.contemporanul.ro/romanii-de-pretutindeni/un-caz-de-asasinat-literar-2.html
-MIRCEA CĂRTĂRESCU Proza lui Cărtărescu sau Despre romanul care nu există. Cotidianul, 23 iunie, 2023 https://www.cotidianul.ro/proza-lui-cartarescu-despre-romanul-care-nu-exista/ Contemporanul. Ideea Europeana 1 sept 2023 https://www.contemporanul.ro/polemice/despre-romanul-care-nu-exista-proza-lui-mircea-cartarescu.html Oct. 3, 2023 https://www.contemporanul.ro/romanii-de-pretutindeni/din-nou-despre-romanul-care-nu-exista-despre-proza-lui-mircea-cartarescu.html
-LILIANA URSU Poezia Lilianei Ursu– Cînd CUTIA PANDOREI RĂMÂNE ÎNCHISĂ. (Liliana Ursu. Cartea pașilor. Convorbiri cu Laurențiu-Ciprian Tudor. Prefață de Monica Pillat. Editura Spandugino, 2023) Convorbiri literare, noiembrie 2023, p. 120 https://www.convorbiri-literare.ro/_files/ugd/6ef4f1_cb24519a528447d8bdc74fac5f17d05e.pdf
https://vetiver2.wordpress.com/2023/12/07/poezia-lilianei-ursu-cind-cutia-pandorei-ramane-inchisa/
-MAGDA URSACHE Magda Ursache si Viața cărturarului ca hagiografie (Viaţa după viaţă: Luminaţie de Magda Ursache. Editura Alfa, 2023) Convorbiri literare, iunie 2024, p. 125 https://www.convorbiri-literare.ro/_files/ugd/6ef4f1_70d7d4681cd84899a4c3aeb54ec37eb2.pdf
https://vetiver2.wordpress.com/2024/07/11/viata-carturarului-ca-hagiografie/
-PETRU URSACHE. Un savant european necunoscut în Europa. Cotidianul, 7 iunie 2024 https://www.cotidianul.ro/petru-ursache-un-savant-european-necunoscut-in-europa/ ; Contemporanul –numerele august-septembrie 2024, p.25
-PAUL GOMA— Însemnări despre Paul Goma. Convorbiri literare, martie 2024, p. 129 https://www.convorbiri-literare.ro/_files/ugd/6ef4f1_3cee058f52864935a8f87f47f8680171.pdf
https://vetiver2.wordpress.com/2024/04/03/insemnari-despre-paul-goma/
-ANA BLANDIANA— Ana Blandiana și Dizidența Imaginară.
Cotidianul, 17 martie 2024 https://www.cotidianul.ro/mirela-roznoveanu-ana-blandiana-si-dizidenta-imaginara/
https://vetiver2.wordpress.com/2024/03/23/ana-blandiana-si-dizidenta-imaginara/
-VASILE GOGEA – UN MARTOR DISCRET DAR DE SUBSTANȚĂ AL TIMPURILOR NOASTRE Revista Alternante Anul XII, Nr. 2 ( 43 ), aprilie 2024, ISSN 2198 – 0144 http://www.revista- alternante.de/ http://www.revista-alternante.de/html/revista.html Contemporanul, aprilie 2024, p.10 https://vetiver2.wordpress.com/2024/04/26/vasile-gogea-un-martor-discret-dar-de-substanta-al-timpurilor-noastre/
–CÂTEVA ÎNSEMNĂRI DESPRE LITERATURA ROMÂNĂ CA LITERATURA UNIVERSALĂ October 12, 2018 ( A Few Notes on Romanian Literature as World Literature, edited by Mircea Martin, Christian Moraru, and Andrei Terian (New York and London: Bloomsbury Academic, 2017, 374 pages.)
https://wp.nyu.edu/mroznoveanu/2018/10/01/book-review-romanian-literature-as-world-literature/
https://vetiver2.wordpress.com/2018/10/12/about-romanian-literature-as-world-literature/ Revista Caiete Critice Nr.10, 2018 a publicat in traducere “A Few Notes on Romanian Literature as World Literature” (edited by Mircea Martin, Christian Moraru, and Andrei Terian, New York and London: Bloomsbury Academic, 2017, 374) sub titlul Câteva însemnări despre Literatura română ca literatură a lumii, pp. 39-55
http://caietecritice.fnsa.ro/wordpress/wp-content/uploads/2012/09/CC-10-2018.pdf
https://wp.nyu.edu/mroznoveanu/2018/10/01/book-review-romanian-literature-as-world-literature/ O mai buna traducere in romana: https://vetiver2.wordpress.com/2019/10/01/cateva-insemnari-despre-literatura-romana-ca-literatura-universala/
-RODICA DRAGHINCESCU: Words, Under My Skin
https://vetiver2.wordpress.com/2025/09/02/rodica-draghincescu-words-under-my-skin/
Levure littéraire no.12
-CONSTANTIN VIRGIL NEGOITA Constantin Virgil Negoiţă or The Love for Mathematics https://vetiver2.wordpress.com/2024/04/19/constantin-virgil-negoita-and-the-love-for-mathematics/
— MARIAN POPA SI ISTORIILE DESPRE LITERATURA ROMÂNĂ ÎN COMUNISM Contemporanul, noiembrie-decembrie 2024.
https://www.contemporanul.ro/etichete/mirela-roznoveanu-istoria-literaturii-despre-literatura-romana-in-comunism I
https://www.contemporanul.ro/romanii-de-pretutindeni/ii-istoria-literaturii-despre-literatura-romana-in-comunism.html II
https://vetiver2.wordpress.com/2025/01/19/marian-popa-si-istoriile-literaturii-romane-in-comunism/
–EUGEN NEGRICI Filozofia științei – o Cenușăreasă? VATRA August 21, 2023
https://revistavatra.org/2023/08/21/mirela-roznoveanu-filozofia-stiintei-o-cenusareasa/
https://vetiver2.wordpress.com/2023/09/05/filozofia-stiintei-o-cenusareasa/
-CONSTANTIN PRICOP Constantin Pricop si exilul lingvistic.
Alternante, octombrie 2024. Contemporanul, octombrie 2024.
https://vetiver2.wordpress.com/2025/04/25/constantin-pricop-si-exilul-lingvistic/
-MARTA PETREU- Emil Cioran în tinerețe: Politizare și scandal Contemporanul, martie 2025 https://www.contemporanul.ro/arhiva-contemporanul/contemporanul-nr-3-martie-2025.html
-MONICA PILAT – POEZIA CA MĂRTURISIRE DE CREDINȚĂ
Contemporanul februarie 2025, p.28
https://vetiver2.wordpress.com/2025/04/25/monica-pillat-poezia-ca-marturisire-de-credinta/
VIRGIL DIACONU Virgil Diaconu și Poezia Poeziei Întrupate
Contemporanul, aprilie 2025, p.27 https://www.contemporanul.ro/noutati-editoriale/contemporanul-nr-4-aprilie-2025.html
https://vetiver2.wordpress.com/2025/04/25/virgil-diaconu-si-poezia-poeziei-intrupate/
AURA CHRISTI Aura Christi în căutarea revelației
Convorbiri literare, februarie, 2025, p.102 (I); martie 2025, p. 94 (II)
https://www.convorbiri-literare.ro/_files/ugd/6ef4f1_8a50ca05efe94b6c91493db376e22b0c.pdf
https://www.convorbiri-literare.ro/_files/ugd/6ef4f1_456c09bbd3d14570977098bb9fe1d1f2.pdf
https://vetiver2.wordpress.com/2025/04/26/aura-christi-in-cautarea-revelatiei/
-ION SIMUT. ISTORIA LITERATURII DUPĂ ION SIMUȚ
Convorbiri literare, aprilie 2025, p. 96 https://www.convorbiri-literare.ro/arhiva
https://www.convorbiri-literare.ro/_files/ugd/6ef4f1_5778619d6fbd44689c3dfd7e043c66a5.pdf
https://vetiver2.wordpress.com/2025/04/26/istoria-literaturii-dupa-ion-simut/
-IOAN ES. POP LUMEA DE FONTĂ: IOAN ES. POP ÎN POSTUMITATE
Contemporanul, ianuarie 2025, p. 28
https://vetiver2.wordpress.com/2025/04/25/lumea-de-fonta-ioan-es-pop-in-postumitate/
-ION MURESAN DESPRE A FI PRIN POEZIE
Contemporanul, mai 2025, p 26 https://www.contemporanul.ro/numere/2025
https://vetiver2.wordpress.com/2025/05/03/ion-muresan-despre-a-fi-prin-poezie/
-CONSTANTIN ERETESCU „Periscop” si viața proprie ca obiect de studiu etnografic
Convorbiri literare, iunie 2025, p. 99
https://www.convorbiri-literare.ro/_files/ugd/6ef4f1_ba056ef53ee140e6b712c139285ed7c9.pdf
https://vetiver2.wordpress.com/2025/06/27/constantin-eretescu-periscop-si-viata-ca-obiect-de-studiu-etnografic/
-SIMONA GRAZIA DIMA Eseistica Poetului Traducător
Convorbiri literare, Decembrie 2024, p.118 https://www.convorbiri-literare.ro/arhiva
https://vetiver2.wordpress.com/2025/04/26/simona-grazia-dima-eseistica-poetului-traducator/
-AURORA CORNU Aurora văzută de Pierre Cormary Part I
Contemporanul. Ideea Europeana, iunie 2025, p. 28 (Part II here)
https://www.ideeaeuropeana.ro/carti/reviste-publicatii/contemporanul-nr-06-iunie-2025/
https://vetiver2.wordpress.com/2025/06/09/mirela-roznoveanu-aurora-cornu-vazuta-de-pierre-cormary-i/
PART II Contemporanul iulie 2025, p. 28 https://www.contemporanul.ro/noutati-presa/contemporanul-nr-7-iulie-2025.htm
https://vetiver2.wordpress.com/2025/07/01/aurora-cornu-si-pierre-cormary-ii/
-JEAN PARVULESCO JEAN PARVULESCO ȘI CONTRALITERATURA
Convorbiri literare, iulie 2025
https://vetiver2.wordpress.com/2025/07/15/jean-parvulesco-si-contraliteratura/
-MIRCEA DUMITRU Filosofia şi limitele gândirii: zece eseuri de filosofie teoretică cu un cuvânt înainte de Adrian Miroiu (Polirom, 2025, Plural M studii și eseuri de filosofie și logică)
Contemporanul. Ideea Europeana numerele august-septembrie 2025
https://www.contemporanul.ro/etichete/mirela-roznoveanu-mircea-dumitru-si-misterul-diamantului-de-pe-inel I
O formă a revelației II/ p. 29 https://www.ideeaeuropeana.ro/carti/reviste-publicatii/contemporanul-nr-09-septembrie-2025/
https://vetiver2.wordpress.com/2025/09/14/mircea-dumitru-si-misterul-diamantului-de-pe-inel/
-ANGELA MARTIN Angela Martin și Transilvania Fabuloasă. Convorbiri literare, august 2025 p. 93
https://www.convorbiri-literare.ro/_files/ugd/6ef4f1_8cf12c8ec36540bcb7cc34fb8fdf05b1.pdf
Valentina (Polirom, 2023) și Cartea lui Cezar (Polirom, 2024).
https://vetiver2.wordpress.com/2025/09/13/angela-martin-si-transilvania-fabuloasa/
-EUGENIA TARALUNGA Eugenia Țarălungă și lirismul care restaurează libertatea
Contemporanul, septembrie 2025 p.27 https://www.contemporanul.ro/romanii-de-pretutindeni/lirismul-care-restaureaza-libertatea.html
https://vetiver2.wordpress.com/2025/10/25/eugenia-taralunga-si-lirismul-care-restaureaza-libertatea/
-ION SIMUT Despre Disidenta lui Arghezi. Contemporanul. Ideea Europeana. Noiembrie 2025, p. 24 https://www.contemporanul.ro/arhiva-contemporanul/contemporanul-nr-11-noiembrie-2025.html
https://vetiver2.wordpress.com/2025/11/01/ion-simut-despre-disidenta-lui-arghezi/
-CASSIAN MARIA SPIRIDON —Cassian Maria Spiridon și poezia maturității lirice. Contemporanul, Decembrie 2025, p. 26. Contemporanul nr. 12 Decembrie 2025 – Contemporanul
https://vetiver2.wordpress.com/2025/12/08/cassian-maria-spiridon-si-poezia-maturitatii-lirice/
-CASSIAN MARIA SPIRIDON Cassian Maria Spiridon eseistul
Contemporanul, ianuarie 2026
-ANA SELEJAN Literatura română în totalitarism sau Din jale se întrupează Electra. Convorbiri literare, ianuarie 2026
-RADU ALDULESCU – Radu Aldulescu si Tara Lui
Contemporanul, februarie 2026
-FLORINA ILIS Cruciada copiilor: 72 hours Reality Show = text la finalul documentului (cronica refuzata de revista Observator cultural)
INTERVIURI
-Exilul este Piatra de Încercare a Forţei de Afirmare a Individului. Intervievată de Gabriel Stănescu. New York, August 2003.
https://vetiver2.wordpress.com/2018/10/30/mirela-roznoveanu-intervievata-de-gabriel-stanescu/
-Intervievată de Titu Popescu. New York – Munchen, Octombrie 2004
https://vetiver2.wordpress.com/2018/10/30/titu-popescu-in-interviu-cu-mirela-roznoveanu/
Flavia Topan: Interviu cu Mirela Roznoveanu. November 1, 2015. „Scrisul este o formă de iubire pentru ceilalți” https://vetiver2.wordpress.com/2015/11/01/flavia-topan-interviu-cu-mirela-roznoveanu/
Oana Ursache Rascanu despre Mirela si Revolutia din departare…
https://oanaursache.blogspot.com/2011/02/revolutia-din-departare-jurnal-de.html
https://vetiver2.wordpress.com/2011/03/14/oana-ursache-despre-mirela-si-revolutia-din-departare/
– Aurora Cornu interviewing Mirela Roznoveanu. In the Whirlpool: A Rumanian Writer in New York By Aurora Cornu
https://wp.nyu.edu/mroznoveanu/2020/01/16/mirela-roznoveanu-interviewed-by-aurora-cornu/
– ADRIANA FOLTUŢ: CAPTIVE IN FREEDOM OR, LIFE ON THE RUN BY MIRELA ROZNOVEANU
https://www.emanuel.ro/wp-content/uploads/2022/01/Caesura-7.1-2020-5-AF.pdf
JURNALISM
– O frauda diplomatica de 115 ani si Recomandarea 1333 din 1997 a Consiliului Europei in problema Aromână/Armână
https://vetiver2.wordpress.com/2020/12/15/o-frauda-diplomatica-de-115-ani-si-recomandarea-1333-din-1997-a-consiliului-europei-in-problema-aromana-armana/
–Cui îi este frică de Pacepa? Lumea liberă românească, 13 decembrie 1997, New York https://vetiver2.wordpress.com/2024/02/19/cui-ii-e-frica/
–Securitatea si Posteritatea. Lumea Libera Romaneasca, New York, 21 Februarie 1998.
https://vetiver2.wordpress.com/2011/09/21/mirela-roznoveanu-personal-archives-securitatea-si-posteritatea/
https://wp.nyu.edu/mroznoveanu/2015/10/21/nonfiction_journalism/
Tranzitia de la dictatura comunista la democratie are ca proba de foc modul in care o natiune se situeaza fata de un trecut rusinos si criminalii sai. Unele voci au cerut iertarea. Opinia lui Havel era ca nimeni nu a fost o victima, fiecare a fost responsabil de mentinerea sistemului represiv prin compromisul de zi cu zi al vietii in comunism. Concluzia: daca nu se poate sti cu precizie cine trebuie judecat, atunci nimeni nu poate fi judecat. Adam Michnick, in Polonia, s-a situat pe o pozitie asemanatoare.
-A ne aminti sau a ierta? Lumea Libera Romaneasca, New York, 25 aprilie, 1998 https://vetiver2.wordpress.com/2011/09/19/mirela-roznoveanu-personal-archives-a-ne-aminti-sau-a-ierta/
–Cartea Neagra a Comunismului DE LA TEROARE LA DOCILITATE IDEOLOGICA. Lumea Libera romaneasca, New York, 27 iunie 1998.
https://vetiver2.wordpress.com/2011/09/18/mirela-roznoveanu-personal-archives-de-la-docilitate-la-teroare-ideologica/
-Din nou despre Cartea neagra a comunismului Lumea Libera românească, 19 septembrie 1998. https://vetiver2.wordpress.com/2011/09/19/mirela-roznoveanu-personal-archives-cartea-neagra-a-comunismului/
—Citeva analize recente ale comunismului românesc Observator cultural, martie 2007. https://www.observatorcultural.ro/articol/citeva-analize-recente-ale-comunismului-romanesc-2/
––Din America cu Dragoste: Responsabilii cu Diaspora (pdf) Lumea libera romaneasca, 17 octombrie, 1998
https://vetiver2.wordpress.com/2012/01/02/alte-articole-publicate-in-saptamanalul-lumea-libera-romaneasca-din-new-york-in-1998/
––Din America cu dragoste: Zile tulburate. (pdf) Lumea liberă românească, 10 octombrie 1998. https://vetiver2.wordpress.com/2012/01/02/alte-articole-publicate-in-saptamanalul-lumea-libera-romaneasca-din-new-york-in-1998/
—Mitizarea Statului? Lumea liberă românească, 13 septembrie 1997 https://vetiver2.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/01/mitizarea-satului.pdf
—Foamea în grînarul Europei. (pdf) Lumea liberă românească,11 octombrie, 1997
https://vetiver2.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/01/foameagrinar.pdf
— Armenia- o ţară asediată (pdf) Lumea liberă românească , 10 iulie, 1999.
https://bpb-us-e1.wpmucdn.com/wp.nyu.edu/dist/5/1928/files/2015/05/Armenia.pdf
https://vetiver2.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/07/armenia-tara-asediata.pdf
–VLADIMIR TISMĂNEANU sau despre Fantasmele și soluțiile salvării
Lumea liberă românească, Septembrie 11, 1999.https://bpb-us-e1.wpmucdn.com/wp.nyu.edu/dist/5/1928/files/2015/05/Tismaneanu.pdf
https://vetiver2.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/07/tismaneanu-fantasmele-solutiile-salvarii.pdf
-ALEXANDRU STEFANESCU. UN PERSONAJ AL TIMPURILOR NOASTRE. Lumea Libera romaneasca, 31 oct. 1998
https://bpb-us-e1.wpmucdn.com/wp.nyu.edu/dist/5/1928/files/2015/05/Stefanescu.pdf
https://vetiver2.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/07/stefanescu-personaj-timpurilor-noastre.pdf
–Ziaristi dizidenti la Romania Libera. Vizita Regelui, Romania libera, 22 mai 2001. https://vetiver2.wordpress.com/2025/07/19/regele-la-romania-libera/
-Iesirea din imitatie. Editorial. Romania libera, 25 octombrie 1990
https://bpb-us-e1.wpmucdn.com/wp.nyu.edu/dist/5/1928/files/2015/05/MR_Romania_Libera_Oct1990.pdf?bid=1928
https://vetiver2.wordpress.com/2025/07/19/iesirea-din-imitatie-editorial-1990-romania-libera
—La Paris cu Aurora Cornu, Constantin Tacou, Jean Pârvulesco, Paul Goma şi Priscilla Bibescu. Paris 2000.
https://vetiver2.wordpress.com/2018/10/30/la-paris-cu-aurora-cornu-constantin-tacou-jean-parvulesco-paul-goma-si-priscilla-bibescu/
–Vasile Andru si Marian Popa In septembrie 2010, Vasile Andru m-a invitat sa raspund unei anchete despre Istoria literaturii române de azi pe mâine a lui Marian Popa. Redau aici dialogul. https://vetiver2.wordpress.com/2018/10/30/vasile-andru-si-marian-popa/
–Câteva observații pe marginea raportului final al Comisiei Wiesel. Cotidianul, 13 iunie 2023 https://www.cotidianul.ro/cateva-observatii-pe-marginea-raportului-final-al-comisiei-wiesel/
– Documentar despre Elie Wiesel la New York Cotidianul, 7 septembrie 2025 https://www.cotidianul.ro/documentar-despre-elie-wiesel-la-new-york/
DESPRE:
https://vetiver2.wordpress.com/2025/07/19/despre/
Glasul (25 septembrie,1990); https://vetiver2.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/07/despremr_glasul_1990-1.pdf
Romania Mare (iunie 1990); https://vetiver2.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/07/despremr_romania_mare_iunie1991-1.pdf
Romania Mare (24 ust 1990); https://bpb-us-e1.wpmucdn.com/wp.nyu.edu/dist/5/1928/files/2015/05/MR_Romania_Mare_August1990.pdf?bid=1928
Romania Mare (10 mai,1991) https://bpb-us-e1.wpmucdn.com/wp.nyu.edu/dist/5/1928/files/2015/05/MR_Romania_Mare_Mai1991.pdf?bid=1928
https://vetiver2.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/07/despremr_romania_mare_10mai1991.pdf
Romania Mare (18 decembrie, 1998) https://bpb-us-e1.wpmucdn.com/wp.nyu.edu/dist/5/1928/files/2015/05/MR_Romania_Mare1998.pdf?bid=1928-
https://vetiver2.wordpress.com/wp-content/uploads/2025/07/mr_romania_mare18-dec1998.pdf
–Marcel Cornis-Pope about The Civilization of the Novel
https://wp.nyu.edu/mroznoveanu/2021/02/14/marcel-cornis-pope-about-the-civilization-of-the-novel/
–Civilizatia romanului comentata de Paul Cornea
https://wp.nyu.edu/mroznoveanu/2021/02/14/civilizatia-romanului-comentata-de-paul-cornea/
– JEAN PARVULESCO La Contrelitterature frappe a l”Est. Contreliterature. Nr. 4, 2000.
https://bpb-us-e1.wpmucdn.com/wp.nyu.edu/dist/5/1928/files/2015/05/TimpulFrench.pdf
https://wp.nyu.edu/mroznoveanu/2018/04/19/jean-parvulesco-about-le-temps-de-ceux-qui-sont-elus/
FLORINA ILIS Cruciada copiilor: 72 hours Reality Show FLORINA ILIS Cruciada copiilor: 72 hours Reality Show Calman, un ţigan vagabond de doisprezece ani cu păr blond şi pielea albă, nepot de vrăjitoare şi el însuşi vrăjitor, căpetenie de derbedei din subteranele Bucureştiului şi favorit al proxeneţilor dar păstrându-şi virginitatea, hălăduieşte pe peronul gării din Cluj-Napoca într-o zi de vară a anului 2005. Calman are de ales între un tren expres şi un tren accelerat care pleacă cam în acelaşi timp şi în aceeaşi direcţie. O fetiţă blondă de la fereastra acceleratului îl determină să îl aleagă pe acesta, un tren care duce copii din şcolile Transilvaniei spre tabăra de la Năvodari. Iritat că trenul nu va ajunge la Bucureşti, Calman îi convinge pe copii să îl deturneze spre capitală. Ceea ce urmează este un reality show de 72 de ore. Florina Iliş ne reaminteşte că România de la începutul secolului 21 este o ţară cu milioane de ţigani care au adăugat o nouă dimensiune configuraţiei naţionale şi literare şi că materia narativă poate fi neoriginală într-o lume care trăieşte în realităţi predigerate. Căci ce mai înseamnă roman şi ficţiune în universul televiziunii şi massmediei?
În Cruciada Copiilor, două lumi, acelea ale societăţii româneşti şi a ţiganilor, fraternizează prin influenţa vrăjitorească a lui Calman şi celor din familia lui. Mesmerizaţi de lumea jocurilor electronice, a vrăjitoriei potteriene şi vrăjitoriei autohtone, dornici să fugă în America pentru a întâlni acţiunea aşa cum şi-o imaginează, copiii, confundând realul cu imaginarul, îl acceptă pe Calman drept căpetenie pentru că el le propune libertatea reală. Copiii îi arestează pe profesori şi înfăptuiesc ceea ce văzuseră în jocurile electronice, filme, cărţi de aventuri. Finalul este stupefiant: copiii superdotaţi şi educaţi nu uită pactul cu Calman, cel ce i-a iniţiat în violenţă şi crimă, deoarece acesta îi învaţă să se elibereze de frică într-o societate existând prin frică şi şantaj.
O imensitate de prezenţe „categoriale” din cele două trenuri şi legate de acestea– copii, părinţi, ţigani vagabonzi, mafioţi etc — pregătesc până la pagina 182 urcarea lui Calman în accelerat. Restul de trei sute de pagini va muta camera spre acţiunea grupurilor şi înregistrarea mentalului acestora prin stereotipurile şi locurile comune decupate din ziare, tv shows, cărţi rezumate cu uşurinţă. Avem înainte o realitate mai mult livrescă pentru că „lumile” pe care autoarea le cunoaşte sunt acelea ale copilăriei şi populară (aici includ realitatea ţigănească), de altfel singurele care au „carne” în roman.
Timpul real de 72 de ore al romanului este literalmente „umplut” cu tăieturi din presă şi tot ceea ce constituie truismul gândirii şi vieţii româneşti. Autoarei îi place Baudrillard pe care îl parafrazează repetat. Ideea omniprezentă este că trăim într-o lume în care realitatea este oferită individului de massmedia, că trăim deci într-o realitate predigerată. Preluând într-o copleşitoare măsură această massmedia, autoarea oferă în final o realitate plictisitoare. Dacă există un sarcasm atunci el este la adresa cititorului. Şi dacă se poate vorbi de o parabolă, atunci ea rezidă aici. O realitate predigerată exponenţial este tot ce poate fi mai uşor de acceptat de cititorul de azi trăind în epoca globalizării şi televiziunii, un cititor care, iată, având în vedere premiile luate de acest roman, s-a identificat cu acest text. Citind apoi ce s-a scris despre acest roman mi-am dat seama ca nu a fost parcus de la cap la coadă decât de un singur comentator, toţi ceilalţi preluând aproape ad literam acest text.
În afară de Calman, nu se poate vorbi atât de peronaje cât de grupuri formate din mentaluri comune, cum ar fi acela al profesorilor, părinţilor, mecanicilor de locomotivă, politicienilor, copiilor, ţiganilor, ziariştilor, politicienilor, etc. Vocea narativă merge liberă prin minţi, preluând zeflemitor stilul de discurs al grupului din care respectivul personaj face parte (preoţesc, copilăresc, golănesc, politic etc). Se creează o plasmă narativă unde, printr-un sistem de reluări şi ecouri textuale se produce o manipulare subliminală, echivalentă cu montajul subliminal al filmelor de televiziune.
Sistemul incantatoriu practicat de-a lungul textului şi la nivel textual atât ca pondere epică prin relatări vrăjitoreşti (vise, viziuni, premoniţii, blesteme, descântece, ghicit în exces, vrăji din cele mai diverse, obiecte magice care determină cursul naraţiunii etc) cât şi ca mecanică textuală provoacă un gen de mesmerizare. Folosirea unei tehnici de proveninenţă populară este interesantă. Am mai întâlnit-o în unele culturi cum este cea japoneză, cu o lungă şi solidă tradiţie şamanică. Ideea că o activitate şamanică se procupă sau porneşte în special de la limbaj, că este cu alte cuvinte o tehnică de manipulare a imginaţiei prin limbaj şi de manipulare a limbajului însuşi nu este nouă. Sunete, versuri, propoziţii, silabe sau cuvinte repetate ca un ecou care alterează starea conştientă a unui subiect fac parte din inventarul şamanic de bază de regăsit în descântecele şi vrăjile populare. Cartea Florinei Iliş este un asemenea text. Repetarea de blocuri narative, propoziţii, cuvinte în ecou este o practică preferată. De-a lungul întregului text fiecare nou paragraf sau mutare a vocii narative dintr-un subiect sau grup în altul se bazează pe tehnica ecoului şi repetiţiei. Am să dau un exemplu la întâmplare; cele două bare înseamnă un nou paragraf iar punctele de suspensie — conţinutul paragrafului:
„…nu va mai fi o mineriadă! // E o cruciadă, …veni fratele ei să o salveze, // salvaţi-ne, vă rugăm, copiii!….şi să cumpărăm de mâncare şi pentru copiii noştri! // În tren mâncarea era pe sfârşite,….” (pp.317-321) etc etc.
A doua tehnică este translarea în text a mecanicii jocului electronic, subiect favorit în mentalul descris al copiilor. Sunt desenate două tabere, a copiilor şi adulţilor, fiecare cu un imens număr de personaje. Naratorul, pe postura jucătorului şi a naratorului omniscient, suspendând dialogul, permanent în control, activează în logica jocului electronic fiecare
prezenţă într-o rotaţie matematică. Naratorul joacă partida cu el însuşi de aceea, ataşat de lumea pe care o cunoaşte cel mai bine, a copiilor fuzionând cu a ţiganilor, le va da prioritate în joc. Personajul pozitiv este Calman iar copiii românilor vor deveni pozitivi şi scăpa de ironia omniprezentă când vor pactiza cu el.
„Cruciada copiilor” este un thriller construit după reţeta teme(lor) de succes: drama copiilor orfani într-o ţară victimizată internaţional pe această temă; adopţiile ilegale şi traficul de copii din România destinaţi prostituţiei; o biserică coruptă care şi-a pierdut prestigiul; problema drepturilor omului legată de ţigani sau romi care face obiectul atîtor documente internaţionale şi poveşti sinistre europene; toate întâmplate într-o lume violentă, aceea a precapitalismului sau post-comunismului românesc. Parodia revoluţiei de la 1989 face şi ea parte din inventarul tematic. Ceea ce i-a scăpat Florinei Iliş pentru a avea reţeta completă este o poveste de dragoste. Neexistând practic personaje, cuplurile desenate sunt palide şi nesemnificative.